Cu o mână aşezată pe draperia roşie ca focul, se gândeşte. Se gândeşte şi se întreabă unde a dispărut fereastra aceea prin care vedea, în fiecare dimineaţă, soarele alintându-i ochii şi faţa adormite. Sau nu mai vrea soarele să-i vorbească?
Tremurand, ia un cuţit şi taie în jumătate un măr verde şi mare. Aşează cele două jumătăţi pe o farfurie şi continuă să le taie. Până la urmă, le lasă acolo, pe masă, pentru că nu le poate mânca nici aşa…
Dintr-o dată, covorul maro o atrage pe drumul către fotoliul din faţa televiorului alb-negru, unde la una din televiziunile naţionale sunt… ştirile de la ora 5.
mi-a placut tare.